Ce este fericirea?
Fericirea e o stare ce vine din interiorul tău şi nu ţi-o poate da nimeni.
E o iluzie că cel de lângă tine te face fericit, cel mult îţi întregeşte fericirea.

Cum o recunoşti când te întâlneşti cu ea?
Daca il priveşti pe cel iubit, ochi in ochi, de la distanta minima posibila.
Daca spălaţi vasele impreună, la 4 mâini.
Daca pregăteşti masa sau găteşti împreună cu cel iubit, tot la 4 mâini.
Daca ii oferi persoanei iubite obiectul pe care voia sa ti-l ceara inainte sa apuce sa formuleze rugamintea.
Daca te trezesti in fiecare dimineata bucurandu-te de viata , iubind si simtind ca esti iubit.
Daca te bucura bucuria pe care o traieste persoana iubita.

Posibile sfaturi pentru a fi fericit
Trebuie mai intai să înveţi să trăieşti singur şi apoi vei sti să trăieşti în doi. Pentru a reusi sa traiesti singur trebuie să ajungi sa te iubeşti pe tine.

Începutul trezirii este generat de obicei de o mare durere, de o traumă, de o cădere până în fundul gropii şi de acolo poţi să începi să te ridici.
Trebuie să ajungi să te doară atât de rău încât numai Dumnezeu să te poată ajuta.
Dacă speri că cel de lângă tine te poate ajuta, atunci te poţi considera ”bine”şi încă nu ai coborât destul de jos ca să poţi să începi să te redresezi. Nu e recomandabil sa astepti ajutor de la oameni pentru ca si ei abia se descurca cu propriile lor probleme. Dumenzeu este cel la care ar fi bine sa apelam si pe care ar trebui sa il lasam sa decida pentru noi.

Cum incepi
Eşti singur şi decizi să schimbi ceva în viaţa ta.
Mai întâi trebuie să nu te limitezi, să nu te autoblochezi, să nu îţi pui singur piedici.
Să îţi spui: „Numai eu sunt de vină pentru tot! De azi fac numai bine. Îi ajut pe toţi când îmi cer ei, imediat dacă se poate!”
Trebuie să ai grijă de timpul tău. Sa nu mai accepti să se bârfească sau să se discute ”discuţii” în momentul când esti de faţă.
Să faci călătorii spirituale: biserici, mânăstiri, pelerinaje.
Să faci şi să cauţi ca în jurul tău să fie numai lumină şi să eviţi întunericul.
Să faci cursuri ezoterice de orice fel, fiind convins că la orice curs poţi învăţa ceva bun.
Să mergi în tabere spirituale şi să înveţi de toate.
În fiecare seară să discuţi cu Dumnezeu si să îi spui tot ce ai pe suflet.

De ce scriu despre fericire intr-o lume care este oricum numai fericita nu? De multe ori, la cursurile pe care le tin i-am intrebat pe oameni daca sunt fericiti. Raspunsurile primite sunau trist si dezamagitor. Expresiile faciale pe care le etalau oamenii cand li se pomenea de fericire indicau stupoare, uimire, buinaceala, ca si cum ii intrebam cand au fost ultima data in excursie pe Luna. La intrebarea directa: „Voi sunteti fericiti?” Am ramas blocat cand am vazut cum tuturor le-a cazut fata de parca ii injurasem. Apoi s-au apucat sa imi explice ca fiecare percepe si isi imagineaza diferit fericirea si asa mai departe. E usor sa iti umpli viata cu activitati pana ajungi sa uiti de tine, sa uiti ca traiesti, ca viata e frumoasa si merita sa te bucuri de ea. E usor sa te ascunzi dupa complicitatea celorlalti spunand ca oricum nimeni nu e fericiti si esti si tu ca toti ceilalti.
Dar e greu sa uiti momentele frumoase pe care le-ai trait macar odata in viata, momentele cand in viata ta a poposit fericirea, chiar daca au fost, putine, scurte si rare.
E bine sa gasim in sufletul nostru puterea si curajul de a fi fericiti. Te poti intalni cu ea si atunci cand o gasesti, trebuie sa fii pe faza si sa faci tot ce depinde de tine ca fericirea sa faca parte din viata ta. Ne trebuie curaj pentru a cere, a cauta, a recunoaste si a pastra fericirea. Dupa care e superb sa traiesti fericirea si sa arati si celorlalti oameni ca se poate.
Nu ma erijez in specialist in fericire.
Dar stiu sa recunosc frumusetea si bucuria pe care mi le da starea de fericire.

Curaj fratilor!
Aveti voie sa fiti fericiti!
E voie si se poate!
Incercati!